Tag Archives: mâncare

Comportamentul la bufetul suedez – Tot ce poţi să mănânci sau tot ce ar trebui să mănânci?

Posted on by
1

Imaginează-te la un bufet suedez. Încerci să te confrunţi cu tot ce este în bufet, sau stai cu spatele la el? Mergi pe la fiecare mâncare în parte prin tot bufeul înainte de a decide ce să mănânci sau te apuci să iei de acolo de unde eşti? Pentru un ochi bine pregătit, modul în care te comporţi într-un bufet suedez ar putea spune multe despre tine – şi ar putea afecta serios cât de mult mănânci.

Cu câţiva ani în urmă, o lucrare publicată în revista Obesity1 a dezvăluit câteva concluzii interesante dintr-un studiu proiectat inteligent. Un total de 22 “observatori instruiţi” au fost împrăştiaţi prin 11 bufete suedeze de chinezi pe întreg teritoriul ţării, unde au urmărit pe ascuns mai mult de 200 de cine.

Ei au fost instruiţi pentru a estima corect greutatea şi înălţimea persoanelor, şi utilizând apoi aceste informaţii au estimat indicele de masă corporală (IMC), care este o modalitate simplă de a exprima greutatea unei persoane în raport cu înălţimea ei. După ce au terminat asta, ei s-au retras, au privit, şi au înregistrat ceea ce au văzut – şi rezultatele au fost remarcabile.

Au fost diferenţe clar observabile în comportamentele persoanelor cu greutate normală şi a celor cu surplus de greutate. Cei cu IMC-ul în limitele normale au stat mai degrabă pe un scaun la o tejghea, în timp ce cei cu IMC-ul mare mai degrabă s-au aşezat la o masă.

Observatorii, de asemenea au observat că mesenii cu greutate normală au avut tendinţa de a-şi arunca privirea în tot bufetul înainte de a se decide ce să mănânce – şi după ce s-au decis, au pus mâncarea aleasă într-o farfurie de dimensiuni medii. Cei mai mulţi dintre mesenii cu surplus de greutate, au început de la un capăt al bufetului şi au îngrămădit mâncarea pe platouri mai mari. Chiar şi alegerea tacâmurilor a fost diferită – cei cu greutate normală au optat pentru beţişoare, în timp ce cei cu surplus au ales furculiţa.

Acum, oricine încearcă să slăbească ştie că există o mulţime de sfaturi pentru schimbarea comportamentului de a mânca – mănâncă încet, nu ţine alimentele tentante în preajmă, controlul porţiilor şi pre-planificarea meselor. Ceea ce a făcut acest studiu atât de interesant, este că a fost o observaţie a acestor principii, puse în practică în lumea reală.

Atunci când alimentele sunt uşor de obţinut şi mâncat, avem tendinţa de a mânca mult mai multe. În mare parte folosim furculiţa şi o încărcăm de mâncare, aşa că nu este surprinzător faptul că această metodă favorizează oamenii cu surplus, deoarece este cea mai uşoară şi rapidă cale de a termina de mâncat. Este, de asemenea, mult mai uşor şi mai rapid să te ridici dintr-un scaun, decât dintr-un scaun de la o tejghea din spatele sălii şi să parcurgi ceva drum până ajungi din nou la bufet.

Făcând mai întâi un tur rapid în jurul bufetului – ceea ce au tendinţa de a face mesenii cu greutate normală – spune că îţi planifici ceea ce vei avea de gând să mănânci. Mesenii cu surplus par să aibă un singur plan – să mănânce, şi să mănânce mult. Şi au renunţat la un alt truc: de control al porţiilor, atunci când au optat pentru platouri mai mari. Nu ţine alimentele tentante în preajmă? Greu de făcut atunci când iei loc la masă şi stai cu faţa la bufet.

Dacă te iei după valoare, ia în considerare valoarea nutritivă a mesei, mai degrabă decât cât de multă mâncare poţi primi pentru un euro. Doar pentru că este bufet suedez, nu înseamnă că ar trebui să mănânci cât poţi.

Inima – Reţete sănătoase de Ziua Îndrăgostiţilor

Posted on by
Reply

Ziua Îndrăgostiţilor este de obicei despre inimi, bomboane şi flori, dar este şi o altă cale de a le arăta oamenilor că aveţi o inimă de aur.

Puteţi prepara o mâncare delicoasă conţinând alimente sănătoase pentru tine şi iubitul tău şi puteţi mânca oricât vă pofteşte inima.

Este plăcut să începeţi cu un toast pentru o sănătate mai bună, puteţi folosi şampanie sau vin care conţin antioxidanti naturali din struguri sau puteţi prepara rapid o băutură nealcoolică ce conţine 100%  suc natural din fructe la care adaugăm şi apă minerală. Sucul roşu-închis la culoare (purpuriu) precum cel din strugurii, rodii, este bogat în polifenoli, compuşi naturali din fructe care ne ajută să creştem circulaţia sangvină şi să ţinem tensiunea arterială în parametrii optimi. Sau ocazional puteţi să vă racoriţi cu vitamina C adăugând suc de portocale în apă minerală.

La felul întâi vom prepara o salată colorată pentru care vom folosi: morcovi portocalii, roşii, spanac verde toate aceste culori fac parte din grupul antioxidanţilor buni pentru sănătatea inimii aşa numiţii pigmenţi de carotenoidă. Pentru mai multe beneficii adăugăm avocado sau ulei de măsline, deoarece aceste grăsimi sănătoase ajută corpul noastru să absoarbă carotenoida din legume. Fasolea gătită este deasemenea un aliment sănătos pentru inima noastră, deoarece fibrele din ea ne ajută să menţinem nivelul colesterolului în paramentrii optimi. Este esenţial să adăugăm peşte oceanic proaspăt gătit la grătar, deoarece conţine acizi graşi Omega 3 – sursă de grăsime esenţială pentru sănătatea inimii noastre, deoarece ne ajută să contolăm nivelul grăsimilor din sânge precum trigliceridele şi colesterolul. Apoi răsfaţaţi-vă cu nişte mieji precum cei de alună, nucă şi fistic; sunt bogaţi în compuşi care ajută să ne controlăm colesterolul. Dacă îi uscaţi un pic la cuptor sau într-o tigaie, vor scoate în evidenţă aroma lor naturală, astfel puteţi să îi presăraţi deasupra unor legume gătite la abur pentru a avea un aspect mai plăcut sau pur şi simplu îi puteţi adăuga în salată.

În final, Ziua Îndrăgostiţilor nu este completă fără puţină ciocolată. Compuşii naturali din cacao numiţi flavonoizi acţionează ca nişte antioxidanţi. Cu cât este mai neagră ciocolata, cu atât mai mulţi flavonoizi o să primiţi.

Puteţi lua o bucăţică de ciocolată neagră ca să vă încheiaţi masa sau pentru un desert dublu şi sănătos puteţi topi ciocolată dulce-amăruie şi să o adăugaţi peste coacăze prospete. Pigmenţii naturali de culoare purpurie care păstrează această culoare frumoasă a coacăzei acţionează deasemenea ca nişte antioxidanţi.

Poftele de mâncare şi organismul tău

Posted on by
Reply

Sunt poftele alimentare într-adevăr modul organismului de a ne spune că ne lipsesc anumiţi nutrienţi? Zvonurile spun că natura creează aceste pofte puternice şi specifice de mâncare, astfel că vom consuma alimentele necesare pentru a compensa deficitul nutritiv.

Pare a fi o legătură logică – de exemplu, faptul că femeile gravide au poftă de îngheţată din cauza lipsei de calciu, sau de murături pentru că au nevoie de sodiu. Sau ne întoarcem la ciocolată pentru a ne înveseli, pentru că ne furnizează compuşi care se presupune că i-am pierdut în timpul plânsului.

Dar studiile ştiinţifice contrazic aceste noţiuni şi spun că poftele – în mod special, dorinţa intensă pentru o anumită mâncare, băutură sau gust – nu sunt declanşate de deficite nutriţionale, ci printr-un set mai complex de circumstanţe.

Da, ciocolata are unii compuşi biologici activi. Două dintre ele – feniletilamina şi anandamida – ar putea declanşa eliberarea unor chimicale către creier care dau o stare de spirit bună, dar sunt atât de puţine în ciocolată, încât este puţin probabil ca acestea să fie suficiente pentru a avea un asemenea efect. Mai mult decât atât, acestea sunt descompuse în timpul procesului digestiv aşa că este puţin probabil ca acestea să ajungă la creier intacte – singura modalitate prin care ar putea face ceva bun.

Femeile gravide nu tânjesc după alimentele care sunt foarte dulci, picante sau sărate. Dar se spune că aceste pofte de mâncare nu sunt conduse de nevoile nutriţionale specifice – ci faptul că ele reflectă o ghidare naturală pusă acolo de Mama Natură. În antichitate, când hrana era puţină, o poftă pentru alimente foarte gustoase ar fi ajutat la creşterea aportului de calorii şi asigura o sarcina sănătoasă. În prezent, obţinerea unei cantităţi suficiente de calorii, de obicei, nu este o problemă. Dar femeile gravide pot folosi normele culturale – care sunt “manancă pentru doi” – pentru a veni în întâmpinarea unei posibile urgenţe de nevoie de calorii.

Într-o altă “lovitură” la teoria că deficitele nutriţionale crează pofte de mâncare pentru a înlocui nutrienţii în cauză, a fost bine documentată prin faptul că unele femei care au deficit de fier vor mânca gheaţă în cantităţi uriaşe – care sunt practic fără fier. Aceste pofte dispar atunci când deficitul de fier este eliminat.

Deci, se pare că este vorba despre complexitatea individului – şi mai puţin despre complexitatea alimentelor – care fac scântei puternice în poftele noastre. Suntem influenţaţi de presiunile personale, fiziologice şi sociale în a face alegerile alimentare, şi putem folosi poftele ca pe o modalitate de a justifica consumul lor.

Gheaţa nu completează deficitul de fier, dar aparent unii oameni au plăcerea de a o ronţăi. Femeile gravide nu tânjesc după îngheţată pentru că au nevoie de calciu – tânjesc pentru că este delicioasă şi deoarece consumul său este aprobat în timpul sarcinii. Nu este vorba doar despre compuşii bioactivi din ​​ciocolata de care avem “nevoie”. Tânjim după ciocolată pentru că este o experienţă uimitoare a simţurilor – este dulce, bună, cremoasă, aromată – şi oferă o plăcere extremă când o mâncăm. Şi pentru că este încărcată cu grăsimi şi calorii, este de asemenea un aliment “păcătos” şi “interzis” – ceea ce o face mult mai atragatoare.

Completează-ţi deficitul nutritiv folosind produsele Herbalife. De exemplu, pentru un aport suplimentar de fier, foloseşte Herbalife Formula 1 şi Formula 2 şi vei obţine cel puţin 80% din Doza Zilnică Recomandată. Pentru o nutriţie optimă specifică nevoilor tale, te rugăm să ne contactezi.

Nitraţii din fructe şi legume promovează sănătatea inimii

Posted on by
Reply

Povestea din jurul alimantaţiei şi sănătăţii inimii a fost suficient de mult timp studiată astfel că majoritatea oamenilor îi cunosc detaliile destul de bine. Ai grijă la greutate, păstrează grăsimile totale şi cele saturate la un nivel scăzut şi nu manca prea multă sare. Adaugă în această combinaţie nişte fibre solubile din alimente precum făina de ovăz şi nişte ulei sănătos din peşte şi ai obţinut o strategie destul de bună în ceea ce priveşte dieta.

La urma urmei, o dietă bogată în grăsimi poate aduce surplus de greutate, grăsimile saturate pot ridica nivelul colesterolului din sânge, iar excesul de sare poate conduce la o tensiune arterială mai mare. Dar mai există o piesă în puzzle-ul pentru sănătatea inimii, căruia i se acordă din ce în ce mai multă atenţie în zilele noastre – o mică moleculă denumită oxid nitric.

Oxidul nitric – produs pe celulele de pe surpafaţa mucoasei vaselor de sânge – este un gaz care dilată arterele, care la rândul lor ajută la circulaţia sângelui şi la reducerea tensiunii arteriale. Este, de asemenea, un puternic antioxidant, care lucrează pentru a diminua stresul oxidativ şi reduce pericolul apariţiei bolilor de inimă.

Corpurile noastre produc oxid nitric din oxigen împreună cu arginina, un aminoacid care se găseşte din abundenţă în alimentele bogate în proteine, cum ar fi nucile, fasolea şi fructele de mare. Dar există, de asemenea, o altă sursă – putem fabrica oxidul nitric din nitraţii din alimentele pe care le mâncăm.

Când consumăm nitraţi din alimentaţie, sunt absorbiţi în intestinul subţire şi intră în circuitul sanguin. Aproximativ 25% din nitraţi sunt preluaţi de glandele salivare, unde sunt concentraţi în salivă. Bacteriile care apar în mod natural în gură, convertesc nitraţii în compuşi chimici ai acestora, numiţi nitriţi, care sunt absorbiţi înapoi în sistem. De acolo, modificările ulterioare în sânge şi în ţesuturi duc la producerea de oxid nitric.

Este posibil să fi auzit despre nitraţi şi nitriţi doar ca aditivi pentru mezeluri cum ar fi şunca şi slănina – ei sunt puşi acolo în primul rând pentru a păstra prospeţimea, culoarea şi aroma. Dar înainte să te gândeşti că slănina este noua mâncare sănătoasă, reţineţi că e plină de grăsimi saturate şi sare.Foarte puţini din nitraţii pe care îi mâncăm vin din mezeluri.

Se pare că majoritatea nitraţilor pe care îi consumăm – între 70% şi 85% – vin din fructe şi legume, cele mai bogate surse fiind spanacul, salata verde, ţelina, conopida, strugurii, căpşunile şi rădăcinoasele. În afară de aceste surse, majoritatea nitraţilor pe care îi luăm vin natural din apa pe care o bem.

Fructele şi legumele au fost întotdeauna cunoscute sub numele de puteri nutritive – sunt pline de antioxidanţi, fibre, vitamine şi minerale, care totuşi ne costă puţin când vine vorba despre calorii. De asemenea sunt încărcate cu vitamina C, care sporeşte generarea oxidului nitric din nitriţi. Dar faptul că acestea sunt bogate în nitraţi, ne oferă încă un motiv pentru a le mânca.

Fără gluten: opinii împotriva cerealelor

Posted on by
Reply

Alimentele fără gluten par a fi din ce în ce mai căutate. Ca şi în tendinţele fără grăsimi şi fără carbohidraţi din trecut, consumatorii încep să caute acum produse fără gluten mai mult ca niciodată.

Glutenul este o proteină care se găseşte în principal în cerealele integrale din grâu, secară şi orz. Când mâncaţi pâine integrală sau supă de orz, glutenul oferă corpului proteină pentru a construi şi repara ţesuturile musculare sau pentru producerea altor proteine cum ar fi hormonii şi enzimele. Proteinele din gluten dau o structură produselor de panificaţie şi pot fi extrase din cereale, cu care se poate forma un substituent de carne vegetală cunoscut sub numele de şeitan.

Mulţi oameni simt că nu pot suporta glutenul deoarece se simt umflaţi când mănâncă cereale şi se simt mai puţin umflaţi atunci când nu mai mănâncă alimente bogate în gluten. Şi ei constată că de multe ori pierd în greutate atunci când scad cantitatea de gluten, iar acesta a ajuns un motiv bun pentru care devin subit entuziasmaţi de alimentele fără gluten.

Deoarece glutenul nu se ascunde doar în cereale, el este folosit şi ca stabilizator şi agent de îngroşare într-o mulţime de alimente procesate precum sosurile pentru salate, iaurt congelat şi mezeluri procesate, şi acesta poate fi un motiv pentru care oamenii se simt mai bine după ce aleg alimentele fără gluten indiferent dacă îl tolerează sau nu. La urma urmei, ei elimină fast food-urile şi alimentele procesate şi eventual înlocuiesc mâncărurile cu amidon cu fructe şi legume sănătoase care i-ar putea ajuta să scadă în greutate.

Unii oameni au într-adevăr intoleranţă la gluten şi trebuie să urmeze o alimentaţie strictă şi lipsită de gluten, dar numărul lor este relativ mic. A fost estimat că doar aproximativ 1% din populaţie are cea mai severă formă, cunoscută sub numele de boala celiacă.

Cei care sunt într-adevăr intoleranţi la gluten sunt nevoiţi să petreacă foarte mult timp citind etichetele. Ei trebuie să evite grâul, secara şi orzul, precum şi “verişorii” grâului: grâul mare şi alacul. Produsele fabricate din aceste cereale, cum ar fi bulgur, cuşcuş, germenii de grâu, grişul, ghirca şi tărâţele sunt interzise de asemenea. Glutenul ar putea fi deghizat, de asemenea, ca proteine vegetale, amidon alimentar modificat sau malţ aromatizat şi este găsit uneori în sosul de soia şi în alcool pe bază de cereale.

Adevărata intoleranţă la gluten este relativ rară, dar un argument pentru a alege alimentele fără gluten ar fi faptul că este o cale pentru a vă îmbunătăţi alimentaţia, mai ales dacă sursa glutenului sunt cerealele rafinate. Înlocuirea pastelor cu mult amidon, prăjiturilor, torturilor, pâinii albe şi covrigilor cu cereale fără gluten, cum ar fi quinoa sau mei este un sfat bun pentru toată lumea.