Nitraţii din fructe şi legume promovează sănătatea inimii

Povestea din jurul alimantaţiei şi sănătăţii inimii a fost suficient de mult timp studiată astfel că majoritatea oamenilor îi cunosc detaliile destul de bine. Ai grijă la greutate, păstrează grăsimile totale şi cele saturate la un nivel scăzut şi nu manca prea multă sare. Adaugă în această combinaţie nişte fibre solubile din alimente precum făina de ovăz şi nişte ulei sănătos din peşte şi ai obţinut o strategie destul de bună în ceea ce priveşte dieta.

La urma urmei, o dietă bogată în grăsimi poate aduce surplus de greutate, grăsimile saturate pot ridica nivelul colesterolului din sânge, iar excesul de sare poate conduce la o tensiune arterială mai mare. Dar mai există o piesă în puzzle-ul pentru sănătatea inimii, căruia i se acordă din ce în ce mai multă atenţie în zilele noastre – o mică moleculă denumită oxid nitric.

Oxidul nitric – produs pe celulele de pe surpafaţa mucoasei vaselor de sânge – este un gaz care dilată arterele, care la rândul lor ajută la circulaţia sângelui şi la reducerea tensiunii arteriale. Este, de asemenea, un puternic antioxidant, care lucrează pentru a diminua stresul oxidativ şi reduce pericolul apariţiei bolilor de inimă.

Corpurile noastre produc oxid nitric din oxigen împreună cu arginina, un aminoacid care se găseşte din abundenţă în alimentele bogate în proteine, cum ar fi nucile, fasolea şi fructele de mare. Dar există, de asemenea, o altă sursă – putem fabrica oxidul nitric din nitraţii din alimentele pe care le mâncăm.

Când consumăm nitraţi din alimentaţie, sunt absorbiţi în intestinul subţire şi intră în circuitul sanguin. Aproximativ 25% din nitraţi sunt preluaţi de glandele salivare, unde sunt concentraţi în salivă. Bacteriile care apar în mod natural în gură, convertesc nitraţii în compuşi chimici ai acestora, numiţi nitriţi, care sunt absorbiţi înapoi în sistem. De acolo, modificările ulterioare în sânge şi în ţesuturi duc la producerea de oxid nitric.

Este posibil să fi auzit despre nitraţi şi nitriţi doar ca aditivi pentru mezeluri cum ar fi şunca şi slănina – ei sunt puşi acolo în primul rând pentru a păstra prospeţimea, culoarea şi aroma. Dar înainte să te gândeşti că slănina este noua mâncare sănătoasă, reţineţi că e plină de grăsimi saturate şi sare.Foarte puţini din nitraţii pe care îi mâncăm vin din mezeluri.

Se pare că majoritatea nitraţilor pe care îi consumăm – între 70% şi 85% – vin din fructe şi legume, cele mai bogate surse fiind spanacul, salata verde, ţelina, conopida, strugurii, căpşunile şi rădăcinoasele. În afară de aceste surse, majoritatea nitraţilor pe care îi luăm vin natural din apa pe care o bem.

Fructele şi legumele au fost întotdeauna cunoscute sub numele de puteri nutritive – sunt pline de antioxidanţi, fibre, vitamine şi minerale, care totuşi ne costă puţin când vine vorba despre calorii. De asemenea sunt încărcate cu vitamina C, care sporeşte generarea oxidului nitric din nitriţi. Dar faptul că acestea sunt bogate în nitraţi, ne oferă încă un motiv pentru a le mânca.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.