Tag Archives: alimente

Copiii şi micul dejun

Posted on by
Reply

Copiii şi micul dejun – o alianţă dificilă. Într-o zi normală de şcoală, micul dejun se transformă de multe ori în câteva minute de somn în plus sau în clasicul “nu mi-e foame”. Şi atunci când mănâncă, părinţii se consolează cu faptul că “cel puţin au mâncat ceva” înainte ca ei să iasă afară pe uşă. Din păcate, doar pentru că o burtă este plină, nu înseamnă că muşchii şi creierul vor primi combustibilul necesar.

În 2010 Herbalife a sponsorizat un sondaj* în rândul părinţilor care au copii între 6-12 ani, pentru a obţine o idee despre cât de mulţi copii iau de obicei micul dejun acasă, înainte de a pleca la şcoală şi pentru a afla ce mănâncă de obicei. Au fost chestionaţi mai mult de 1100 de părinţi, iar 73% au declarat că în fiecare dimineaţă, copii lor mănâncă înainte de a pleca la şcoală, în timp ce 5% au spus că micul dejun este inexistent.

Asta a fost o veste bună. Dar ceea ce copii mănâncă, a lăsat o umbră de îndoială asupra concluziilor. Cei mai mulţi copii mănâncă o mulţime de carbohidraţi rafinaţi, dar nu prea multe proteine, iar consumul de fructe a fost, de asemenea, destul de sărat.

În topul alimentelor de la micul dejun, copii au ales produse din cerealele rafinate – napolitane, clătite, pâine şi covrigi. Mai puţin de jumătate dintre cei chestionaţi îşi hrănesc dimineaţa copiii cu alimente bogate în proteină, precum ouăle şi iaurtul şi doar 41% au spus că fructele nu lipsesc dimineaţa, înainte de şcoală.

Micul dejun este mai mult de cât un stomac plin. Copii au nevoie de carbohidraţi sănătoşi – precum pâinea şi cerealele integrale şi fructele proaspete – pentru a furniza combustibil pentru muşchii activi şi creierul ocupat. Şi un aport bun de proteine dimineaţa, de la alimente precum ouăle sau produsele lactate degresate, nu numai că le ţine de foame copiilor, dar îi ajută să aibă o putere de concentrare mai mare. Un raport al USDA spunea că nu există suficient calciu, vitamina D, potasiu sau fibre în alimentaţia copiilor – toate acestea putând fi luate de la un mic dejun care conţine fructe, produse lactate şi cereale integrale.

Cu toţii suntem ocupaţi dimineaţa, dar am putea rezista tentaţiei de a nu da importanţă micului dejun al copiilor. Dacă ei spun că nu le e foame, ce atâta presiune asupra acestui lucru?, părinţii grăbiţi ar putea să ia câteva alimente, să le pună la un loc şi să ofere acasă un mic dejun sănătos copiilor.

*Sondaj făcut în rândul populaţiei adulte din Statele Unite, condus de Synovate eNation, în perioada 15.09.2010-24.09.2010, cu o erpare de +/- 3%.

Vegetale coapte: profită de recolta bogată a toamnei

Posted on by
Reply

Schimbarea anotimpurilor aduce cu sine o nouă varietate de fructe şi legume de care ne putem bucura. Mere, legume rădăcinoase – cum ar fi morcovii şi cartofii dulci – şi toate alimentele din familia verzei, cum ar fi broccoli şi conopida, este timpul lor acum. Şi acestea toate sunt numai bune de pus la cuptor.

Odată cu terminarea sezonului de grătare, începem să avem mai multe alimente pentru copt. Căldura uscată a cuptorului caramelizează zaharurile naturale ale alimentelor şi potenţează aroma de fructe şi legume într-un mod în care grătarul din timpul verii nu o poate face.

Dacă nu aţi copt rădăcinoase până acum, ar trebui să le acordaţi o şansă. Morcovii copţi sunt deosebit de delicioşi. Amestecaţi-i cu puţin ulei de măsline şi puţin oţet balsamic, presăraţi sare şi piper, apoi întindeţi-i pe o foaie de projitură şi coaceţi la 220 grade pentru aproximativ o jumătate de oră până când aceştia se fragezesc. Oţetul se trasformă într-o glazură siropoasă şi lipicioasă care îi îmbracă şi îi fac irezistibili. În acelaşi fel se pot prepara cartofii dulci şi sfecla – pregătiţi-o cu ceva tartinabil înainte de coacere, cum ar fi lămâie sau suc de lămâie, oţet sau chiar suc de rodie care contractează cu dulceaţa lor naturală.

Legumele coapte pot fi o garnitură extraordinară, dar de asemeni pot fi adăugate în supe şi tocăniţe sau le puteţi felia reci şi îmbiba într-un sos sau amesteca împreună cu verdeţuri pentru a da o aromă de toamnă salatei.

Cele mai întâlnite intoleranţe alimentare

Posted on by
Reply

A fi sănătos este, uneori, mai uşor de spus decât de făcut. Având în vedere atâtea informaţii nutriţionale contradictorii existente pe piaţă, poate fi foarte confuz să ştii ce este într-adevar bine pentru tine.

Dacă îţi sunt clare cele câteva principii nutriţionale sănătoase, cum ar fi cele 5 mese mici consumate pe parcursul zilei – trei mese principale, plus 2 gustări sănătoase, îţi mai rămâne să te lămureşti ce ar trebui să conţină fiecare dintre acestea şi cu ce stil de viaţă este mai bine să le asezonezi.

Înainte de a alege conţinutul fiecărei mese, este bine să te gândeşti ce anume tolerează mai bine organismul tău. Multe alimente cunoscute ca fiind extrem de sănătoase pot provoca însă intoleranţă alimentară. Printre acestea se numără laptele, glutenul şi soia.

Intoleranţa alimentară apare în momentul în care organismul nostru nu mai digera în mod normal o serie de alimente. Totul se întâmplă din cauza faptului că organismul nu produce o serie de enzime în cantităţi normale. Intoleranţa alimentară poate să apară la orice vârstă şi se poate manifesta o perioadă scurtă sau poate fi cronică. Dacă simptomele de intoleranţă alimentară nu sunt identificate la timp, ea se poate transforma într-o problemă majoră pe parcursul vieţii.

Când mănâncă anumite alimente, persoanele cu o astfel de sensibilitate se confruntă cu tulburări digestive, migrene şi chiar cu şoc anafilactic.

Intoleranţa la lactoză este incapacitatea de a metaboliza lactoza, din cauza lipsei de enzime lactaze necesare în sistemul digestiv. Lactoza este un îndulcitor ce se regăseşte în mod natural în lapte.
– Este estimat că 75% din adulţii din întreaga lume manifestă o scădere a activităţii lactazei în perioada maturităţii.

 

Intoleranţa la gluten apare atunci când organismul reacţionează anormal la gluten, o proteină care se găseşte în grâu, secară, orz şi ovăz.
– În Europa, aproximativ 1 persoană la fiecare 250 – 300 de persoane manifestă intoleranţă la gluten.

 

Intoleranţa la soia este incapacitatea de a digera în întregime proteina din soia. Soia se găseşte în multe produse vegetale, în supa miso, în unele tipuri de ciocolată şi uleiuri vegetale.
– Alergia la soia afecteaza 0.5% din populaţia lumii.

Restricţiile alimentare impuse de anumite nevoi specifice, cum ar fi diverse intoleranţe sau regimuri vegetariene, pot afecta calitatea nutriţiei, greutatea corporală, varietatea dietei şi pot crea senzaţia de foame.

Shake-ul Formula 1 fără alergeni
Shake-ul F1 fără alergeni este masa ta sănătoasă într-un pahar, îţi permite să îţi respecţi nevoile specifice, să mănânci echilibrat, nutritiv, gustos şi variat. Îţi asigură energie şi o senzaţie confortabilă de saţietate.

FĂRĂ soia, lactoză şi gluten!
Un produs care răspunde nevoilor tale specifice:
– pentru vegetarieni;
– pentru persoanele cu intoleranţă la gluten, lactoză şi soia.

Shake-ul F1 fără alergeni este masa ta sătătoasă într-un pahar.
– cu un echilibru excelent de proteine şi nutrienţi cheie, pentru energie susţinută;
– conţine 22 vitamine şi minerale, totul cu mai puţin de 230 kcal per porţie;
– conţine antioxidanţi, fibre şi plante aromate, care îţi protejează sănătatea, precum şi Pisane, o proteină vegetală din mazăre;
– conţine extracte de rodie şi afine;
– aromă delicioasă de vanilie.

Alegerea perfectă pentru orice moment al zilei:
– Nutriţie sănătoasă:
* Mic dejun ideal, gustos şi sănătos;
* O masă nutritivă şi saţioasă la orice oră;
– Pentru controlul greutăţii:
* Înlocuieşte 2 mese pe zi cu câte un shake F1.

Reţete diverse, pline de culoare şi gust, masa ta gata în 30 de secunde:
Adaugă două linguri de shake F1 (26 g) în 250 ml de lapte, suc de fructe, lapte de soia sau iaurt, adaugă fructe proaspete, amestecă bine şi SAVUREAZĂ!
Atenţie! Ţine cont de restricţiile specifice când alegi lichidul pentru shake.

Pentru un shake fără soia şi gluten:
Amestecă două linguri (26 g) de pudră cu 250ml de lapte de vacă semidegresat.

Pentru un shake fără lactoză şi gluten:
Amestecă două linguri (26 g) de pudră cu 250ml de lapte de soia.

Află mai multe detalii despre Herbalife Formula 1 fără alergeni.

Citeşte varianta PDF: Herbalife Wellness Courier – Martie 2012

Comportamentul la bufetul suedez – Tot ce poţi să mănânci sau tot ce ar trebui să mănânci?

Posted on by
1

Imaginează-te la un bufet suedez. Încerci să te confrunţi cu tot ce este în bufet, sau stai cu spatele la el? Mergi pe la fiecare mâncare în parte prin tot bufeul înainte de a decide ce să mănânci sau te apuci să iei de acolo de unde eşti? Pentru un ochi bine pregătit, modul în care te comporţi într-un bufet suedez ar putea spune multe despre tine – şi ar putea afecta serios cât de mult mănânci.

Cu câţiva ani în urmă, o lucrare publicată în revista Obesity1 a dezvăluit câteva concluzii interesante dintr-un studiu proiectat inteligent. Un total de 22 “observatori instruiţi” au fost împrăştiaţi prin 11 bufete suedeze de chinezi pe întreg teritoriul ţării, unde au urmărit pe ascuns mai mult de 200 de cine.

Ei au fost instruiţi pentru a estima corect greutatea şi înălţimea persoanelor, şi utilizând apoi aceste informaţii au estimat indicele de masă corporală (IMC), care este o modalitate simplă de a exprima greutatea unei persoane în raport cu înălţimea ei. După ce au terminat asta, ei s-au retras, au privit, şi au înregistrat ceea ce au văzut – şi rezultatele au fost remarcabile.

Au fost diferenţe clar observabile în comportamentele persoanelor cu greutate normală şi a celor cu surplus de greutate. Cei cu IMC-ul în limitele normale au stat mai degrabă pe un scaun la o tejghea, în timp ce cei cu IMC-ul mare mai degrabă s-au aşezat la o masă.

Observatorii, de asemenea au observat că mesenii cu greutate normală au avut tendinţa de a-şi arunca privirea în tot bufetul înainte de a se decide ce să mănânce – şi după ce s-au decis, au pus mâncarea aleasă într-o farfurie de dimensiuni medii. Cei mai mulţi dintre mesenii cu surplus de greutate, au început de la un capăt al bufetului şi au îngrămădit mâncarea pe platouri mai mari. Chiar şi alegerea tacâmurilor a fost diferită – cei cu greutate normală au optat pentru beţişoare, în timp ce cei cu surplus au ales furculiţa.

Acum, oricine încearcă să slăbească ştie că există o mulţime de sfaturi pentru schimbarea comportamentului de a mânca – mănâncă încet, nu ţine alimentele tentante în preajmă, controlul porţiilor şi pre-planificarea meselor. Ceea ce a făcut acest studiu atât de interesant, este că a fost o observaţie a acestor principii, puse în practică în lumea reală.

Atunci când alimentele sunt uşor de obţinut şi mâncat, avem tendinţa de a mânca mult mai multe. În mare parte folosim furculiţa şi o încărcăm de mâncare, aşa că nu este surprinzător faptul că această metodă favorizează oamenii cu surplus, deoarece este cea mai uşoară şi rapidă cale de a termina de mâncat. Este, de asemenea, mult mai uşor şi mai rapid să te ridici dintr-un scaun, decât dintr-un scaun de la o tejghea din spatele sălii şi să parcurgi ceva drum până ajungi din nou la bufet.

Făcând mai întâi un tur rapid în jurul bufetului – ceea ce au tendinţa de a face mesenii cu greutate normală – spune că îţi planifici ceea ce vei avea de gând să mănânci. Mesenii cu surplus par să aibă un singur plan – să mănânce, şi să mănânce mult. Şi au renunţat la un alt truc: de control al porţiilor, atunci când au optat pentru platouri mai mari. Nu ţine alimentele tentante în preajmă? Greu de făcut atunci când iei loc la masă şi stai cu faţa la bufet.

Dacă te iei după valoare, ia în considerare valoarea nutritivă a mesei, mai degrabă decât cât de multă mâncare poţi primi pentru un euro. Doar pentru că este bufet suedez, nu înseamnă că ar trebui să mănânci cât poţi.

Inima – Reţete sănătoase de Ziua Îndrăgostiţilor

Posted on by
Reply

Ziua Îndrăgostiţilor este de obicei despre inimi, bomboane şi flori, dar este şi o altă cale de a le arăta oamenilor că aveţi o inimă de aur.

Puteţi prepara o mâncare delicoasă conţinând alimente sănătoase pentru tine şi iubitul tău şi puteţi mânca oricât vă pofteşte inima.

Este plăcut să începeţi cu un toast pentru o sănătate mai bună, puteţi folosi şampanie sau vin care conţin antioxidanti naturali din struguri sau puteţi prepara rapid o băutură nealcoolică ce conţine 100%  suc natural din fructe la care adaugăm şi apă minerală. Sucul roşu-închis la culoare (purpuriu) precum cel din strugurii, rodii, este bogat în polifenoli, compuşi naturali din fructe care ne ajută să creştem circulaţia sangvină şi să ţinem tensiunea arterială în parametrii optimi. Sau ocazional puteţi să vă racoriţi cu vitamina C adăugând suc de portocale în apă minerală.

La felul întâi vom prepara o salată colorată pentru care vom folosi: morcovi portocalii, roşii, spanac verde toate aceste culori fac parte din grupul antioxidanţilor buni pentru sănătatea inimii aşa numiţii pigmenţi de carotenoidă. Pentru mai multe beneficii adăugăm avocado sau ulei de măsline, deoarece aceste grăsimi sănătoase ajută corpul noastru să absoarbă carotenoida din legume. Fasolea gătită este deasemenea un aliment sănătos pentru inima noastră, deoarece fibrele din ea ne ajută să menţinem nivelul colesterolului în paramentrii optimi. Este esenţial să adăugăm peşte oceanic proaspăt gătit la grătar, deoarece conţine acizi graşi Omega 3 – sursă de grăsime esenţială pentru sănătatea inimii noastre, deoarece ne ajută să contolăm nivelul grăsimilor din sânge precum trigliceridele şi colesterolul. Apoi răsfaţaţi-vă cu nişte mieji precum cei de alună, nucă şi fistic; sunt bogaţi în compuşi care ajută să ne controlăm colesterolul. Dacă îi uscaţi un pic la cuptor sau într-o tigaie, vor scoate în evidenţă aroma lor naturală, astfel puteţi să îi presăraţi deasupra unor legume gătite la abur pentru a avea un aspect mai plăcut sau pur şi simplu îi puteţi adăuga în salată.

În final, Ziua Îndrăgostiţilor nu este completă fără puţină ciocolată. Compuşii naturali din cacao numiţi flavonoizi acţionează ca nişte antioxidanţi. Cu cât este mai neagră ciocolata, cu atât mai mulţi flavonoizi o să primiţi.

Puteţi lua o bucăţică de ciocolată neagră ca să vă încheiaţi masa sau pentru un desert dublu şi sănătos puteţi topi ciocolată dulce-amăruie şi să o adăugaţi peste coacăze prospete. Pigmenţii naturali de culoare purpurie care păstrează această culoare frumoasă a coacăzei acţionează deasemenea ca nişte antioxidanţi.

Nitraţii din fructe şi legume promovează sănătatea inimii

Posted on by
Reply

Povestea din jurul alimantaţiei şi sănătăţii inimii a fost suficient de mult timp studiată astfel că majoritatea oamenilor îi cunosc detaliile destul de bine. Ai grijă la greutate, păstrează grăsimile totale şi cele saturate la un nivel scăzut şi nu manca prea multă sare. Adaugă în această combinaţie nişte fibre solubile din alimente precum făina de ovăz şi nişte ulei sănătos din peşte şi ai obţinut o strategie destul de bună în ceea ce priveşte dieta.

La urma urmei, o dietă bogată în grăsimi poate aduce surplus de greutate, grăsimile saturate pot ridica nivelul colesterolului din sânge, iar excesul de sare poate conduce la o tensiune arterială mai mare. Dar mai există o piesă în puzzle-ul pentru sănătatea inimii, căruia i se acordă din ce în ce mai multă atenţie în zilele noastre – o mică moleculă denumită oxid nitric.

Oxidul nitric – produs pe celulele de pe surpafaţa mucoasei vaselor de sânge – este un gaz care dilată arterele, care la rândul lor ajută la circulaţia sângelui şi la reducerea tensiunii arteriale. Este, de asemenea, un puternic antioxidant, care lucrează pentru a diminua stresul oxidativ şi reduce pericolul apariţiei bolilor de inimă.

Corpurile noastre produc oxid nitric din oxigen împreună cu arginina, un aminoacid care se găseşte din abundenţă în alimentele bogate în proteine, cum ar fi nucile, fasolea şi fructele de mare. Dar există, de asemenea, o altă sursă – putem fabrica oxidul nitric din nitraţii din alimentele pe care le mâncăm.

Când consumăm nitraţi din alimentaţie, sunt absorbiţi în intestinul subţire şi intră în circuitul sanguin. Aproximativ 25% din nitraţi sunt preluaţi de glandele salivare, unde sunt concentraţi în salivă. Bacteriile care apar în mod natural în gură, convertesc nitraţii în compuşi chimici ai acestora, numiţi nitriţi, care sunt absorbiţi înapoi în sistem. De acolo, modificările ulterioare în sânge şi în ţesuturi duc la producerea de oxid nitric.

Este posibil să fi auzit despre nitraţi şi nitriţi doar ca aditivi pentru mezeluri cum ar fi şunca şi slănina – ei sunt puşi acolo în primul rând pentru a păstra prospeţimea, culoarea şi aroma. Dar înainte să te gândeşti că slănina este noua mâncare sănătoasă, reţineţi că e plină de grăsimi saturate şi sare.Foarte puţini din nitraţii pe care îi mâncăm vin din mezeluri.

Se pare că majoritatea nitraţilor pe care îi consumăm – între 70% şi 85% – vin din fructe şi legume, cele mai bogate surse fiind spanacul, salata verde, ţelina, conopida, strugurii, căpşunile şi rădăcinoasele. În afară de aceste surse, majoritatea nitraţilor pe care îi luăm vin natural din apa pe care o bem.

Fructele şi legumele au fost întotdeauna cunoscute sub numele de puteri nutritive – sunt pline de antioxidanţi, fibre, vitamine şi minerale, care totuşi ne costă puţin când vine vorba despre calorii. De asemenea sunt încărcate cu vitamina C, care sporeşte generarea oxidului nitric din nitriţi. Dar faptul că acestea sunt bogate în nitraţi, ne oferă încă un motiv pentru a le mânca.

Pot fi planurile dietei tale prea stricte?

Posted on by
Reply

De cele mai multe ori, nu susţin oamenilor să mănânce cât mai sănătos posibil. Mai mult, o parte din munca de nutriţionist este de a încuraja oamenii să mănance alimente sănătoase şi de a-i ajuta să găsească modalităţi de a canaliza obiceiurile alimentare actuale în direcţia corectă. Dar uneori dau de oameni care duc nutriţia adecvată la extreme, care au o obsesie nesănătoasă de a cosuma alimente sănătoase.

Poate cunoşti astfel de oameni. Ei se mândresc de regulă cu obiceiurile lor alimentare şi îi privesc de sus pe cei care nu împărtăşesc aceleaşi obiceiuri ca ale lor. Ei îşi petrec cea mai mare parte a timpului planificând, preparând şi mâncând mâncăruri perfecte. Fiecare aliment este ales pentru conţinutul său nutritiv. Şi pentru mulţi care caută un plan pentru o alimentaţie perfectă, cu cât alimentaţia este mai corectă, cu atât mai onorată este persoana care o mănâncă.

Într-un articol din 1977 din Yoga Journal, Colorado, medicul Steven Bratman a sugerat termenul “orthorexia” (“orthos” înseamnă “corect” sau “exact”) pentru a descrie oamenii care au această obsesie pentru mâncarea perfectă.

Am cunoscut mai mult de o mână de oameni obsedaţi de ceea ce mănâncă. Mulţi păstrează notiţe despre tot ce înghit şi de multe ori ştiu şi ceea ce or să mănânce, chiar cu câteva zile înainte. Ei pot susţine discuţii de lungă durată despre valorile nutriţionale ale felurilor de mâncare care le prepară la domiciliu, dar întrebaţi-i şi ce gust au mâncărurile lor şi sar putea să vedeţi o privire confuză. Mâncărurile spontane şi bucuria plăceri papilelor gustative de multe ori nu sunt luate în considerare.

Nu este surprinzător că atunci când standardele mâncării tale sunt atât de mari, o face şi greu de mâncat în casele altora. În restaurante, aceştia le pot fierbe aşteptările angajaţilor despre fiecare detaliu al mâncării – sursa ingredientelor sosului şi metoda de preparare a fiecărui fel de mâncare – şi totuşi încă mai au probleme în a găsi alimentele potrivite pentru alimentaţia lor. Fără nicio surprindere, izolarea socială poate fi rezultatul final.

Unii psihologi cred că orthorexia poate avea la bază o tulburare de anxietate, în timp ce alţii cred că poate fi mai mult o tulburare obsesiv-compulsivă. Totuşi, alţii spun că pur şi simplu e vorba de un caz de hyperfocus pe ceva sănătos – cum ar fi un dependent de muncă sau o practică obsesivă. Poate nu e nimic rău în asta.

Conform definiţiei iniţiale a lui Bratman, orthorexia a vrut să descrie “drogaţii de alimentaţie sănătoasă” şi în special cei care sunt conduşi de dorinţa de a mânca sănătos, nu de a mânca mai puţin. Aceasta este o distincţie importantă, deoarece în timp ce sună ca o alimentaţie dezordonată, orthorexia, cel puţin în spiritul în care termenul a fost inventat, nu este considerată aşa. Este o problemă doar în cazul în care planul de alimentaţie este luat prea în serios şi duce la o pierdere semnificativă în greutate în acest proces.

Există mâncători de alimente sănătoase care nu au devenit serios subponderali şi care reuşesc să găsească ceva de mâncare atunci când sunt în prezenţa familiei şi a prietenilor. Ei au făcut din munca lor o disciplină strictă pentru ei. Pentru cei care doresc să slăbească puţin, terapia comportamentală poate fi de ajutor. Să învăţaţi să înlocuiţi gândurile obsesive cu atitudini sănătoase despre alimentaţie poate ajuta pentru a pune un pic de ordine în alimentaţie.

Autor (în engleză): Susan Bowerman, MS, RD, CSSD pe www.discovergoodnutrition.com .