Burgerii, probabil nu vor avea niciodată o reputaţie ca un produs alimentar sănătos, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne gândim la ceea ce putem pune între două jumătăţi de chiflă de burger. Conceptul – ceva de carne (sau cu carne), condimente şi echivalentul câtorva felii de pâine – nu trebuie să decadă în faţa unei alimentaţii sănătoase.
Să începem cu mijlocul. Unii oameni au fost învăţaţi să aleagă un sandwich de peşte în locul unui burger tradiţional – imaginându-şi că peştele este întotdeauna mai bun decât carnea de vită. Acest lucru este valabil atâta timp cât este la grătar sau fript. Dar dacă peştele este prăjit – şi îmbibat în sos tartar – atunci burgerul de vită la grătar este câştigător clar, cu jumătate de grăsime şi o treime mai puţine calorii.
Există o presupunere comună că produsele din pasăre de curte sunt întotdeauna mai bune decât carnea de vită – şi asta este în general adevărat. Cele mai multe bucăţi de carne de pasăre sunt mai slabe decât carnea de vită şi au mai puţine grăsimi saturate.
Este nevoie să acordaţi atenţie etichetelor produselor din curcan. De obicei curcanul – care este în general alegerea cumpărătorilor – are aproape aceeaşi cantitate de grăsimi, grăsimi saturate şi colesterol ca şi o bucată mare de carne de vită macră.
Dar dacă folosiţi pieptul de curcan, veţi ieşi clar în avantaj. Când îl utilizaţi în loc de carne de vită sau carnea normală de curcan, veţi economisi 40 de calorii şi 6 grame de grăsime.
În cele mai multe restaurante, este neplăcut probabil să obţineţi un burger făcut cu carne de vită, deoarece aceasta tinde să fie uscată şi nu foarte aromată. Deci, dacă aveţi poftă de un burger la un restaurant, ar fi mai bine să încercaţi un burger de curcan, dacă este în meniu.
Chiftelele de burger vegetale pot fi o opţiune bună – au o medie de circa 100 de calorii şi aproximativ 2 grame de grăsime, si nu conţin colesterol. Dar ele sunt mici, aşa că oamenii ar putea avea nevoie de două pentru a se sătura – şi asta dublează şi caloriile. Burgeri vegetarieni au de asemenea, mult mai puţine proteine (5 grame sau aproximativ la o chifteluţă), comparativ cu aproape 20 de grame cât puteţi obţine dintr-un burger cu piept de curcan.
De asemenea, luaţi în considerare restul de sandwich. Dacă aveţi ca opţiune chiflele burgerului din cereale integrale, cu atât mai bine. În cazul în care chiftelele dumneavoastră fără grăsimi sunt uscate, aţi putea greşi prin adăugarea condimentelor grase (cum ar fi Mayo) sau brânză. Optaţi pentru ketchup, muştar, sos de friptură sau sos barbecue şi puteţi încărca burgerul cu legume proaspete cum ar fi salata verde şi roşiile pentru a nu mai fi aşa uscat.
Toamna, odată cu pregătirea murăturilor pentru iarnă, avem în vedere şi pregătirea pentru noile viroze care apar şi care nu ne ocolesc pe cei mai mulţi dintre noi. Odată cu noul an şcolar, copiii vor aduce acasă mai mult decât teme şi prieteni noi – vor aduce de asemenea şi o mulţime de microbi. Şi chiar dacă nu aveţi copii acasă, aveţi tot atâtea şanse să vă îmbolnăviţi pentru că vremea se răceşte pe zi ce trece – aşa că acum este un moment bun să acordăm şi mai mare atenţie la tot ceea ce noi putem face din punct de vedere nutriţional pentru a ne păstra sistemul imunitar cât mai pregătit.
Fructele şi legumele sunt jucători-cheie, deoarece acestea oferă o abundenţă de fitonutrienţi – compuşi naturali găsiţi în toate alimentele vegetale care ajută la menţinerea sănătăţii, având rolul de antioxidanţi. Avem nevoie de antioxidanţi pentru a echilibra procesele din corpul nostru care duc la oxidare. Procesele oxidative sunt o parte normală a metabolismului, dar oxidarea poate avea o acţiune agresivă asupra celulelor dacă nu este ţinută sub control şi poate slăbi capacitatea organismului de a lupta împotriva bolior. Deci, corpul nostru se bazează pe o sursă constantă de antioxidanţi din fructe şi legume pentru a reduce acest stres oxidant şi, la rândul său, pentru a putea sprijini funcţia imunitară.
Menţinerea sănătăţii sistemului digestiv este de asemenea importantă în sprijinirea funcţiei imunităţii. Tractul digestiv găzduieşte trilioane de bacterii care au numeroase funcţii în menţinerea sănătăţii. Unele tulpini de bacterii ne ajută sa digerăm fibrele din alimente, unele consumă gazele intestinale, în timp ce altele produc vitamine, cum ar fi vitamina K şi vitamina B12. Atunci când sistemul nostru este populat cu aceste bacterii “bune”, ele servesc, de asemenea, pentru a “elimina” bacteriile potenţial dăunătoare care ar putea intra în tractul digestiv. Unele dintre cele mai bune surse pentru aceste bacterii prietenoase sunt produsele lactate – cum ar fi iaurtul şi chefirul.
O alimentaţie echilibrată într-adevăr deschide drumul spre o sănătate bună. Şi pentru a ajuta organismul în lupta împotriva cotropitorilor străini, “armata internă” are nevoie de cea mai bună nutriţie posibilă.
În mod tradiţional, mulţi dintre noi consumăm 3 mese zilnic. Acesta este un mod bun de a mânca, recomandat acelora care se pot abţine de la gustările nesănătoase. Atunci când consumă 3 mese mari, nivelul energetic ajunge la un punct maxim după fiecare dintre acestea, ceea ce ne dă un plus de energie. Însă, imediat după ce am mâncat, nivelul de energie scade, ajungând uneori mai mic decât era înainte de a mânca. Această scădere generează dorinţa de a lua o gustare la îndemână, bogată în zahăr, îngreunând astfel controlul caloriilor pe care le mâncăm.
5 mese mici pe zi vă ajută să păstraţi un nivel energetic constant şi, astfel, apetitul este stabil şi nevoia de gustări nesănătoase, cu mult zahăr, scade.
