Herbalife: Boabe prăjite de soia (în curând)

Foarte curând vor apărea noile Boabe Prăjite de Soia de la Herbalife!

Boabe de soia prăjiteCe sunt Boabele Prăjite de Soia?
O gustare delicioasă, perfectă atunci când ești pe fugă. Cu 9g de proteine și 113kcal per pachet, Boabele de soia prăjite reprezintă o alternativă mai sănătoasă la alte gustări precum biscuiții, covrigeii sau sărățelele.

Beneficii cheie:
– Bogate în proteine pentru a-ți dezvolta masa musculară;
– 113 kcalorii per pachet – mai puține calorii decât în cazul gustărilor tradiționale;
– Gust minunat – prăjite și ușor sărate;
– Ambalate în 12 x 21,5g pachete – în pachete individuale la îndemână, ideale atunci când ești în mișcare;
– Produs dezvoltat pe baze științifice de către experți în nutriție.

Când ar trebui consumat?
Acest produs reprezintă o gustare sănătoasă ce poate fi consumată în orice moment al zilei. O soluție ideală pentru cei care doresc să își controleze greutatea corporală și caută o alternativă mai sănătoasă pentru gustările din timpul zilei.

Planul de 5 mese pe zi – Fii sănătos tot timpul!
Cu Herbalife faci alegeri sănătoase mai ușor

Controlul greutății: 1500kcal Menținerea greutății: 2000kcal
Mic dejun sănătos Mic dejun Mic dejun
Gustare sănătoasă Baton proteic sau Boabe de soia prăjite Baton proteic sau Boabe de soia prăjite
Prânz sănătos Formula 1 sau Formula 1 Express Prânz
Gustare sănătoasă Baton proteic sau Supă de Roșii Gourmet Baton proteic sau Supă de Roșii Gourmet
Cină sănătoasă Cină sănătoasă slăbire Cină sănătoasă menținere

Supraponderal şi subnutrit

Atunci când auzim despre o persoană că este subnutrită, majoritatea ne imaginăm o persoană care moare de foame – o persoana care d-abia se ţine pe picioare. Desigur, oamenii care au deficienţe de substanţe nutritive şi calorii sunt subnutriţi, dar subnutriţia poate exista chiar şi atunci când caloriile sunt din abundenţă – asta înseamnă mâncare cu multe calorii şi puţină valoare nutritivă. Aşa că, apare un nou cuvânt în vocabularul nostru: “subnutriobezi”. O fuziune dintre subnutriţi şi obezitate sună ca un conflict de termeni, dar, de fapt, “subnutriobezitatea” este reala – mulţi dintre noi sunt supraponderali şi fără o nutriţie adecvată.

Cum am ajuns aici? Trebuie să ne uităm la istoria evoluţiei noastre pentru a găsi o explicaţie. Strămăşii noştri aveau nevoie să mănânce multe alimente pentru a atinge necesarul de calorii. Ţinând cont doar de faptul că erau foarte activi – ardeau mii de calorii zilnic doar în căutarea lor constantă pentru mâncare. Şi, acând o alimentaţie bazată pe plante, nu aveau surse prea mari de calorii concentrate – precum grăsimile şi zahărul – pe care le avem noi astăzi.

De asemenea, strămoşii noştri mâncau multe plante pentru a-şi lua vitaminele şi antioxidanţii pe care nu-i produc. Producând propriile vitamine este un proces scump, care consumă multe calorii. Aşa că eram concepuţi să obţinem vitaminele din alimentaţie – mai degrabă decât să cheltuim energia pentru a le produce – astfel că mai multe calorii ar putea fi puse pentru o utilizare mai bună în alimentarea cu energie a creierului.

Apoi, evoluţia umană, ne-a proiectat o modalitate de a ne încuraja să alegem alimentele mai gustoase, pline de calorii. Aşa că, am dezvoltat un sistem de recompense sofisticat – prin care chimicalele care ne fac să ne simţim bine sunt eliberate atunci când creierul este stimulat de alimente bogate în calorii, ceea ce ne încurajează să mâncăm cât mai multe.

Cu alte cuvinte suntem încurajaţi – şi recompensaţi – să mâncăm mâncăruri care ne aduc multe calorii per înghiţitură, şi pentru a ne asigura că primim toată nutriţia de care avem nevoie. Asta e bine, dacă ieşi în natură şi te încarci cu vegetale şi proteine scăzute în grăsimi. De fapt, este greu să te supraalimentezi printr-o astfel de dietă, deoarece fibrele şi proteinele sunt foarte saţioase.

Însă în lumea modernă, aprovizionarea cu mâncare este încărcată de alimente supraprocesate, bogate în calorii, o mâncare apetisantă cu deficit de vitamine, minerale şi antioxidanţi, iar sănătatea noastră este pusă în pericol. Un pic mai mult este un lucru, dar “subnutriobezitatea” încurajează grăsimea să se depună în locuri în care în mod normal nu ar trebui să ajungă, în jurul organelor vitale, precum ficatul sau pancreasul, apoi forţează drumul lor către interiorul celulelor şi afectează în mod semnificativ modul în care aceste organe îşi fac funcţiile.

Suntem proiectaţi să fim incredibil de activi, dar nevoile noastre de calorii nu se compară cu cele ale strămoşilor noştri. Mulţi dintre noi lucrează în situaţii de care cu greu ne cere să ne mişcăm vreun pic. Suntem de asemenea construiţi pentru a consuma atât de multă mâncare de calitate cât ne poate da natura, dar trăim în ceea ce a fost numit un mediu “obezogen” – suntem înconjuraţi de mâncăruri uşor de obţinut, foarte procesate şi foarte bogate în calorii.

Această neconcordanţă între genetica noastră şi stilul nostru de viaţă este ceea ce a condus la acest paradox de subnutriţie combinată cu obezitate. Noi mâncăm într-un mod exact opus modului corect. Ar trebui să luăm multe vegetale şi proteine slabe care vor maximiza calitatea nutriţională la un cost relativ scăzut de calorii.

Şi ar trebui să ne ridicăm de pe canapea, de asemena. Majoritatea dintre noi nu ardem 6000 de calorii/zi, dar ne asigurăm că le mâncăm, că poate cine ştie…

Copiii şi micul dejun

Copiii şi micul dejun – o alianţă dificilă. Într-o zi normală de şcoală, micul dejun se transformă de multe ori în câteva minute de somn în plus sau în clasicul “nu mi-e foame”. Şi atunci când mănâncă, părinţii se consolează cu faptul că “cel puţin au mâncat ceva” înainte ca ei să iasă afară pe uşă. Din păcate, doar pentru că o burtă este plină, nu înseamnă că muşchii şi creierul vor primi combustibilul necesar.

În 2010 Herbalife a sponsorizat un sondaj* în rândul părinţilor care au copii între 6-12 ani, pentru a obţine o idee despre cât de mulţi copii iau de obicei micul dejun acasă, înainte de a pleca la şcoală şi pentru a afla ce mănâncă de obicei. Au fost chestionaţi mai mult de 1100 de părinţi, iar 73% au declarat că în fiecare dimineaţă, copii lor mănâncă înainte de a pleca la şcoală, în timp ce 5% au spus că micul dejun este inexistent.

Asta a fost o veste bună. Dar ceea ce copii mănâncă, a lăsat o umbră de îndoială asupra concluziilor. Cei mai mulţi copii mănâncă o mulţime de carbohidraţi rafinaţi, dar nu prea multe proteine, iar consumul de fructe a fost, de asemenea, destul de sărat.

În topul alimentelor de la micul dejun, copii au ales produse din cerealele rafinate – napolitane, clătite, pâine şi covrigi. Mai puţin de jumătate dintre cei chestionaţi îşi hrănesc dimineaţa copiii cu alimente bogate în proteină, precum ouăle şi iaurtul şi doar 41% au spus că fructele nu lipsesc dimineaţa, înainte de şcoală.

Micul dejun este mai mult de cât un stomac plin. Copii au nevoie de carbohidraţi sănătoşi – precum pâinea şi cerealele integrale şi fructele proaspete – pentru a furniza combustibil pentru muşchii activi şi creierul ocupat. Şi un aport bun de proteine dimineaţa, de la alimente precum ouăle sau produsele lactate degresate, nu numai că le ţine de foame copiilor, dar îi ajută să aibă o putere de concentrare mai mare. Un raport al USDA spunea că nu există suficient calciu, vitamina D, potasiu sau fibre în alimentaţia copiilor – toate acestea putând fi luate de la un mic dejun care conţine fructe, produse lactate şi cereale integrale.

Cu toţii suntem ocupaţi dimineaţa, dar am putea rezista tentaţiei de a nu da importanţă micului dejun al copiilor. Dacă ei spun că nu le e foame, ce atâta presiune asupra acestui lucru?, părinţii grăbiţi ar putea să ia câteva alimente, să le pună la un loc şi să ofere acasă un mic dejun sănătos copiilor.

*Sondaj făcut în rândul populaţiei adulte din Statele Unite, condus de Synovate eNation, în perioada 15.09.2010-24.09.2010, cu o erpare de +/- 3%.