Atât de multe schimbări au loc la copii, în trecerea de la copilărie la adolescenţă că este greu să le mai ţinem pasul. În ceea ce priveşte dieta lor – la care a-m fi putut avea un pic mai mult control când erau tineri – acum lasă de dorit. În acelaşi timp, coşurile şi ridurile încep literalmente să-şi facă apariţia. Deci, nu este de mirare că există o legătura strânsă între alimentaţie şi punctele negre.

Coşurile şi acneea sunt în mare măsură din cauza modificărilor hormonale, dar asta nu înseamnă că alimentaţia nu are rolul său. Cele mai recente cercetări ne spun că există probabil o conexiune, dar care e un pic mai complicată decât cred majoritatea oamenilor.

Înţelepciunea comună a arătat cu degetul la alimentele grase, prajite – lucruri care de obicei nu este lipsit din dieta unui adolescent tipic, cum ar fi ciocolata, pizza şi cartofii prăjiţi. Dar când vine vorba de conectarea la oricare dintre aceste alimente individuale la riduri, studiile sunt din ce în ce mai rare.

Accentul sa mutat în primul rând pe calitatea de ansamblu a alimentaţiei – în special, relaţia dintre erupţiile cutanate şi o dietă grea în carbohidraţi şi zaharuri rafinate. Şi se pare că dietele care sunt încărcate în aceşti “carbohidraţi răi” – mâncăruri “albe”, cum ar fi pâinea albă, pastele, cartofii, orezul alb şi dulciurile – pot fi parţial de vină.

Atunci când dieta este supraîncărcată cu carbohidraţi rafinaţi, se poate duce la o stare persistentă, dar uşoară, în întreg organismul – un fel de foc care arde lent în organism, care este legat de tot felul de probleme, inclusiv coşuri şi acnee.

Deci, nu sunt pur şi simplu cartofii prăjiti o problemă – este prăjeala cuplată cu un burger cu pâine albă şi o băutură carbogazoasă cu zahăr care conduce la o sarcină mare a carbohidraţilor răi în organism.

Să oprim căldura este destul de uşor – necesită doar o acţiune nutriţională bună. Accentul trebuie pus pe două lucruri – carbohidraţi sănătoşi şi mai multe grăsimi omega-3 anti-inflamatorii.

Scoatem din alimentaţie carbohidraţii rafinaţi “albi” şi zaharurile cât mai mult posibil. Deserturile ocazionale sunt în regulă, dar încurajaţi copiii să reducă din dulciuri, mai ales sucurile carbogazoase ce depozitează linguri de zahăr în organism dintr-o singură înghiţitură. Păstraţi aproape mai mulţi carbohidraţi “buni” – cum ar fi fructe şi legume proaspete, pâine integrală, paste integrale, biscuiţi din cereale integrale şi cereale integrale în loc de cele obişnuite albe.

Copiii pot obţine omega 3 din ton – peşte pe care mulţi dintre ei îl vor mânca de fapt. Atenţie ca acest peşte să nu fie de acvacultură, ci din ocean.