Fără gluten: opinii împotriva cerealelor

Alimentele fără gluten par a fi din ce în ce mai căutate. Ca şi în tendinţele fără grăsimi şi fără carbohidraţi din trecut, consumatorii încep să caute acum produse fără gluten mai mult ca niciodată.

Glutenul este o proteină care se găseşte în principal în cerealele integrale din grâu, secară şi orz. Când mâncaţi pâine integrală sau supă de orz, glutenul oferă corpului proteină pentru a construi şi repara ţesuturile musculare sau pentru producerea altor proteine cum ar fi hormonii şi enzimele. Proteinele din gluten dau o structură produselor de panificaţie şi pot fi extrase din cereale, cu care se poate forma un substituent de carne vegetală cunoscut sub numele de şeitan.

Mulţi oameni simt că nu pot suporta glutenul deoarece se simt umflaţi când mănâncă cereale şi se simt mai puţin umflaţi atunci când nu mai mănâncă alimente bogate în gluten. Şi ei constată că de multe ori pierd în greutate atunci când scad cantitatea de gluten, iar acesta a ajuns un motiv bun pentru care devin subit entuziasmaţi de alimentele fără gluten.

Deoarece glutenul nu se ascunde doar în cereale, el este folosit şi ca stabilizator şi agent de îngroşare într-o mulţime de alimente procesate precum sosurile pentru salate, iaurt congelat şi mezeluri procesate, şi acesta poate fi un motiv pentru care oamenii se simt mai bine după ce aleg alimentele fără gluten indiferent dacă îl tolerează sau nu. La urma urmei, ei elimină fast food-urile şi alimentele procesate şi eventual înlocuiesc mâncărurile cu amidon cu fructe şi legume sănătoase care i-ar putea ajuta să scadă în greutate.

Unii oameni au într-adevăr intoleranţă la gluten şi trebuie să urmeze o alimentaţie strictă şi lipsită de gluten, dar numărul lor este relativ mic. A fost estimat că doar aproximativ 1% din populaţie are cea mai severă formă, cunoscută sub numele de boala celiacă.

Cei care sunt într-adevăr intoleranţi la gluten sunt nevoiţi să petreacă foarte mult timp citind etichetele. Ei trebuie să evite grâul, secara şi orzul, precum şi “verişorii” grâului: grâul mare şi alacul. Produsele fabricate din aceste cereale, cum ar fi bulgur, cuşcuş, germenii de grâu, grişul, ghirca şi tărâţele sunt interzise de asemenea. Glutenul ar putea fi deghizat, de asemenea, ca proteine vegetale, amidon alimentar modificat sau malţ aromatizat şi este găsit uneori în sosul de soia şi în alcool pe bază de cereale.

Adevărata intoleranţă la gluten este relativ rară, dar un argument pentru a alege alimentele fără gluten ar fi faptul că este o cale pentru a vă îmbunătăţi alimentaţia, mai ales dacă sursa glutenului sunt cerealele rafinate. Înlocuirea pastelor cu mult amidon, prăjiturilor, torturilor, pâinii albe şi covrigilor cu cereale fără gluten, cum ar fi quinoa sau mei este un sfat bun pentru toată lumea.

Cum funcţionează sistemul imunitar, cum poate fi îmbunătăţit şi cum ne afectează temperaturile greutatea

Întărirea sistemului imunitar cu o alimentaţie sănătoasă şi un stil de viaţă sănătos

imunitateToamna, odată cu pregătirea murăturilor pentru iarnă, avem în vedere şi pregătirea pentru noile viroze care apar şi care nu ne ocolesc pe cei mai mulţi dintre noi. Odată cu noul an şcolar, copiii vor aduce acasă mai mult decât teme şi prieteni noi – vor aduce de asemenea şi o mulţime de microbi. Şi chiar dacă nu aveţi copii acasă, aveţi tot atâtea şanse să vă îmbolnăviţi pentru că vremea se răceşte pe zi ce trece – aşa că acum este un moment bun să acordăm şi mai mare atenţie la tot ceea ce noi putem face din punct de vedere nutriţional pentru a ne păstra sistemul imunitar cât mai pregătit.

În ciuda a ceea ce părinţii sau bunicii spun de obicei, este un mit faptul că răcim din cauza aerului rece. Totuşi când vremea se răceşte, petrecem mai mult timp în spaţii închise – ceea ce înseamnă că suntem în contact strâns cu mai multe persoane, aerul circulă mai puţin – deci avem o mai mare expunere la germeni care ne pot face rău.
Corpul nostru are un sistem de apărare, iar acesta este sistemul imunitar. Este vorba despre o armată proprie de “soldaţi” care ne protejează organismul, identificând şi nimicind orice este străin în corp – fie că este vorba despre un virus, o bacterie sau un parazit. Şi corpul se bazează pe o nutriţie bună şi pe un stil de viaţă sănătos pentru a menţine apărarea în forţă. Este suficient să ai o dietă sănătoasă şi să te îngrijeşti, pentru a-ţi menţine o bună sănătate.

fructe si legumeFructele şi legumele sunt jucători-cheie, deoarece acestea oferă o abundenţă de fitonutrienţi – compuşi naturali găsiţi în toate alimentele vegetale care ajută la menţinerea sănătăţii, având rolul de antioxidanţi. Avem nevoie de antioxidanţi pentru a echilibra procesele din corpul nostru care duc la oxidare. Procesele oxidative sunt o parte normală a metabolismului, dar oxidarea poate avea o acţiune agresivă asupra celulelor dacă nu este ţinută sub control şi poate slăbi capacitatea organismului de a lupta împotriva bolior. Deci, corpul nostru se bazează pe o sursă constantă de antioxidanţi din fructe şi legume pentru a reduce acest stres oxidant şi, la rândul său, pentru a putea sprijini funcţia imunitară.

Sistemul imunitar are, de asemenea, unele “forţe speciale” sub formă de celule albe din sânge. Aceste celule produc proteine specializate – numite anticorpi – care caută şi distrug virusurile şi bacteriile invadatoare. Deoarece anticorpii sunt proteine, avem nevoie de proteine adecvate în dieta noastră pentru a ne asigura că vom fi capabili să fabricăm anticorpii de care organismul are nevoie. Alimentele sănătoase bogate în proteine – cum ar fi peştele, păsările de curte, carnea slabă, produsele alimentare din soia şi produsele lactate degresate – stimulează organismul să producă aceste proteine specializate.

peste_pui_lactateMenţinerea sănătăţii sistemului digestiv este de asemenea importantă în sprijinirea funcţiei imunităţii. Tractul digestiv găzduieşte trilioane de bacterii care au numeroase funcţii în menţinerea sănătăţii. Unele tulpini de bacterii ne ajută sa digerăm fibrele din alimente, unele consumă gazele intestinale, în timp ce altele produc vitamine, cum ar fi vitamina K şi vitamina B12. Atunci când sistemul nostru este populat cu aceste bacterii “bune”, ele servesc, de asemenea, pentru a “elimina” bacteriile potenţial dăunătoare care ar putea intra în tractul digestiv. Unele dintre cele mai bune surse pentru aceste bacterii prietenoase sunt produsele lactate – cum ar fi iaurtul şi chefirul.

legumeO alimentaţie echilibrată într-adevăr deschide drumul spre o sănătate bună. Şi pentru a ajuta organismul în lupta împotriva cotropitorilor străini, “armata internă” are nevoie de cea mai bună nutriţie posibilă.

Schimbarea anotimpurilor aduce cu sine o nouă varietate de fructe şi legume de care ne putem bucura. Mere, legume rădăcinoase – cum ar fi morcovii şi cartofii dulci – şi toate alimentele din familia verzei, cum ar fi broccoli şi conopida, este timpul lor acum. Şi acestea toate sunt numai bune de pus la cuptor. Caldura cuptorului caramelizează zaharurile naturale din produsele alimentare şi potenţează aroma de fructe şi legume într-un mod în care grătarul din timpul verii nu o poate face.

Schizandra PlusUn stil de viaţă aglomerat şi stresant poate avea consecinţe asupra sistemului imunitar. De aceea, pe lângă o dietă bogată în fructe, legume şi proteine de calitate, este bine să ne întărim sistemul imunitar cu produse special create.

Schizandra Plus asigură protecţie antioxidantă pentru menţinerea sănătăţii sistemului imunitar: este bogată în vitaminele antioxidante C şi E, betacaroten şi seleniu.

Rose Ox

RoseOx – supliment alimentar bazat pe rozmarin, are proprietăţi antioxidante care ajută la protejarea celulelor şi a ţesuturilor împotriva acţiunii radicalilor liberi.

Câte grade arată termometrul din camera ta?

TermometruOare creşterea temperaturii indicată de termometrul din camera noastră să fie unul din factorii care contribuie la creşterea în greutate? O analiză recentă sugerează că lucrurile ar putea sta chiar aşa. Mulţumită instalaţiilor de încălzire de interior, ne-am redus expunerea la frig, ceea ce înseamnă că ne bazăm mai puţin pe mecanismele naturale ale corpului nostru de a ne menţine căldura corpului – mecanisme care de altfel, ard calorii în mod normal.

Oamenii de ştiinţă au constatat că temperaturile de interior la care ne simţim confortabil au crescut în ultimii 30 de ani. În plus, ne îndreptăm în direcţia a ceea ce este cunoscut sub numele de “monotonie termică” – adica avem tendinţa de a menţine temperatura din încăperi destul de stabilă, la orice oră, mai degraba decât permiţându-i să scadă pe timpul nopţii, aşa cum se întâmplă în mod natural. Nu numai că am crescut temperaturile medii din interioare cu câteva grade pe timpul zilei, dar temperaturile medii din dormitor pe timpul nopţii au crescut chiar mai mult.

S-a descoperit că un rol major în generarea de căldură în interiorul corpului îl are un anumit tip de grăsime, numit grăsime „brună” – cel puţin în cazul animalelor mici şi al copiilor. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, aceştia tind să-şi piardă din grăsimea „brună”, acumulând în schimb https://blog.nutrienti.eu/wp-admin/post-new.phpgrăsime “albă” care serveşte în primul rând ca un depozit de calorii în exces. Până de curând, s-a crezut că adulţii au foarte puţina grăsime „brună” – şi chiar şi cei care au în mai mare măsură nu îi ajută în sensul arderii şi producerii de căldură.

Totuşi, recentele progrese tehnologice au permis cercetătorilor să identifice mai uşor depunerile de grăsime „brună” la adulţi. Într-un studiu a fost detectată grăsimea „brună”, activă din punct de vedere metabolic, la 23 din 24 de subiecţi atunci când temperatura mediului ambiant a fost scăzută cu aproximativ 6° C (11 ° F). Un mic calcul a sugerat că, în condiţiile în care grăsimea „brună” ar putea fi complet activată – subiecţii ar putea arde calorii, echivalentul a aproximativ 4 kg de grăsime corporală pe perioada unui an.

Citeşte varianta PDF: Herbalife Wellness Courier – Noiembrie 2011